Sensation – Ocean Of White review

Yupeeee. Am asteptat ziua asta inca din decembrie, cand s-au pus biletele in vanzare.

la inceput am fost tare suspicioasa, avand in vedere teapa data celor cateva mii de cumparatori de bilete din august 2010. pretul biletelor a fost relativ accesibil, pornind de la 175 ron si pana la 240, exceptand biletele VIP.

M-am pregatit pt acest eveniment indelung si intens ) in fiecare luna mai adaugam cate ceva pe must buy list. incet, incet, mi-am cumparat tinuta (pantaloni, tricou, mini-blazer si adidasi), mi-am achizionat accesoriile, l-am intolit pe frati-miu, samd.

Iata ca pe 21 aprilie a sosit si ziua cea mare. desi eram venita dupa aproape 5 ore de munca, am rezistat cu brio.

Nu stau acum sa povestesc ce si cum. poza de mai sus spune tot (p.s. nu este creatie proprie, all credits go to Cristi Mitrea). a fost un spectacol pe cinste, maret, plin de energie. un show de lumini, efecte speciale, coregrafie si sunet la cel mai inalt nivel. Lume buna (una e sa dai 40 lei pe bilet la Luciano si alta e sa dai aproape 200 la Sensation), loc sa te misti, organizare perfecta. au mai fost si cateva uscaturi pe aici, pe colo, dar nu suficiente cat sa-mi strice seara, asa cum reuseau toti taranii de pe la evenimentele Mission sau si mai grav, Liberty Parade (apropo, la LP asta spunem pas. dupa bataia de joc de anul trecut, anu asta poa’ sa-l aduca pe insusi Tiesto. mergem la TMDW, la Armin )

Punctele forte ale serii au fost luminile, efectele pirotehnice, coregrafis, dar mai ales MUZICA. nici ca se putea mai bine. the one and only Pete Tong a avut un set de exceptie, Fedde le Grand, un veteran al acestui eveniment, a incins atmosfera cu Coldplay – Paradise (Fedde le Grand remix) si Tiesto – Somebody I used to know si a facut un haos general. Multi, inclusiv eu, l-au plans pe Eric Prydz. Mi-as fi dorit sa aud Personal Jesus sau Proper Education, dar Mauro Picotto a fost la inaltime si chiar fain. taman bine ca a trimis acasa pe toti lesinatii dupa comerciale si au ramas doar iubitorii genului. Apoi a fost Hardwell. si ATAT!!! omu a pus un trance demential, a facut sala sa cante Love comes again. Pe ce pune Tiesto mana, om il face (vezi Avicii).

Partile proaste au fost sonorizarea (Romexpo nu e renumit pt asa ceva), jetoane insuficiente, oameni putini la punctele de servire si coada de la WC. tipic romanesc ). pizdipoance putine, poate ca erau in partea ailalta de ring ) cocalari si mai putini )

m-am simtit ciudat cand am intrat in sala si era toata lumea in alb. oricum, tinutele au variat de la rochie de mireasa la fusta de voal si sutien sau de la costum alb de ginerica la bluze cu de puta madre (se putea sa lipseasca???) si pantaloni 3/4 si maieu :-j

acestea fiind spuse, asteptam Sensation 2013 la bucuresti si la anul avem in plan sa mergem la Tomorrowland <3

p.s. m-am uitat dupa el toata seara. urasc asta!

p.p.s. a se vedea in poza de mai jos imbecilitatea americanilor obisnuiti cu rihanna si festivalurile lor de cacat

sambata asta am fost… VAGABUNDOS!

sambata asta am fost vagabonzi! altfel nu se poate numi ruperea de la polivalenta, unde Luciano si Cadenza Vagabundos au facut un show de exceptie. al dreaq Lucică ne-a rupt in 2 pana la plecare. am plecat la 4 si lumea inca nu voia sa iasa din sala. mai rar asemenea show-uri.

parti bune: MUZICA. de cea mai buna calitate. house in stare pura. beat-ul pur si simplu trecea prin noi, prin multimea care umpluse sala polivalenta. apoi ar fi show-ul in sine… stilul cadenza, luminile, panourile. modelul preluat din strainatate cu achizitionatul de bauturi pe jetoane, pentru a se evita cozile kilometrice de la baruri, din simplul motiv ca barmanul sta sa dea rest.

parti proaste: in primul rand, sala polivalenta. acustica proasta. apoi ar fi tutele alea de la tigari, care pur si simplu te agaseaza si te enerveaza. saracele, nu au nici o vina, tre sa-si faca munca, da unele sunt chiar prea de tot. apoi ar fi persoanele non-grata cu care am dat nas in nas pe acolo. cocalarii si toti retarzii deja bauti si fumati si pastilati, cu un strat gros de sorici, plini de nesimtire si tupeu, care iti strica tot cheful. si nu in ultimul rand, PITZIPOANCELE!!! care nu puteau rata un asemenea eveniment “monden” si sa-si etaleze ultimele achizitii in materie de rochii enimăl print, pantofi cu tocuri de 10 cm si rujul roz bonbon. adorabil. nu o sa le inteleg niciodata pe fiintele astea… ce cauta acolo unde nu au nici in clin nici in maneca??? nu vor intelege niciodata acest gen de muzica. sa se limiteze la comercialurile ieftine din caminul cultural si sa lase lumea sa se distreze si sa se simta bine.

daca ar fi sa fac asa o sinteza, de anul trecut si pana acum am semnat condica asa: ferry corsten (locul 9 in top 100 DJ’s), above and beyond (locul 5), markus schulz (locul 8), david guetta (locul 2), kandi (locul 77), luciano (locul 95). la dracu, la tiesto (locul 3) n-am ajuns nici anu asta. data viitoare chiar ca nu mai ratez.

si vreau la ARMIIIIN!!!

daniel kandi @studio martin

in lumina ultimelor evenimente si anume sambata trecuta febra si frisoane, duminica febra 40 si luni la urgente, stat in spital pana miercuri, un nodul care a sangerat, medicamentatie la greu si o gramda de alte chestii total neplacute, am avut parte de un weekend plin.

mi-am revenit, sunt bine, impricinatul de nodul a revenit la sentimente mai bune fata de mine si a binevoit sa se retraga. vineri seara am fost la studio martin, la daniel kandi. un prieten a castigat o invitatie la eveniment si m-am dus.

spre deosebire de ultima data cand am fost la studio martin, si anume la markus schulz, clubul era destul de liber. totusi, nr 8 mondial, si anume Markus, nu se compara cu locul 77, si anume Kandi. spre deosebire de data trecuta, cand snatt&vix au fost foarte obositori, de data asta au avut un set mai comercial, mai usor de digerat.

kandi a avut un set excelent, dar greu de digerat pentru cei care nu sunt amatori ai genului. mie, personal, mi-a placut. mai ales cand a mixat melodia lui Schulz, Surreal… aia a fost rupere.

in rest… pitzipongeala la maximum… cum sa vii la un eveniment trance in rochie cu funde si volane si pantofi cu toc??? ma depaseste situatia! acestea erau bineinteles insotite de domnii coca, veniti la pantaloni de trening, lume binnneeee afumata si prajita. cand o sa scapam de asemenea specimene???

david guetta @romexpo

hmda… se anunta ceva organizat prost inca de la inceput.

in primul rand, biletele. pretul exagerat de mare. reteaua eventim. primele 1000 bilete 95 lei, apoi urmatoarele 5000 bilete 110 lei, restul 120 lei pana pe 15 si apoi 135 la locatie in seara evenimentului. ideea e ca NU au fost nici macar 1000 de oameni. pe 5 oct am intrebat de bilete si aveau la 95. apoi, subit, peste 1 sapt, mai aveau doar la 110. iar eu pe 15 am umblat de am inebunit, in cautare de bilet. reteaua s-a inchis la pranz. m-am dus pana la romexpo, mi-au spus ca dupa 8. era 6 jumate. m-am intors la 8 jumate, am luat bilet cu 135 lei, am venit acasa, m-am imbracat si am plecat.

ma asteptam sa fie sala full. vise, tata, vise =)) la 11 jumate, cand am ajuns noi, era jumate gol romexpo. WTF??? am trecut prin filtrul de securitate (pfoai ce m-a gadilat cucoana aia cu detectorul de metale =)) ), biletul asigura accesul o singura data (dubios), frig in sala (vreo ora am stat cu jacheta pe mine), garderoba lipsea (sau poate n-am vazut-o eu).

piesa de rezistenta a fost sonorizarea. din spatele salii venea un ecou de toata frumusetea. si se mai intreaba lumea de ce s-a anulat Sensation. uite d-aia. pentru ca traim in romania si asta ne ocupa tot timpul. pentru ca nu suntem pregatiti pt asa ceva pentru ca nu avem sali si logistica pentru asemenea evenimente.

david guetta a rupt norma. setul a fost chiar foarte OK, a reusit sa readuca la viata un public plictisit. stateam si ma uitam stupefiata in jurul meu, cum unii pur si simplu stateau si se holbau nemiscati statui . stau si eu asa si ma gandesc… daca tot am dat atatia bani, macar sa ma simt bine, nu? mixul lui a durat vreo 2 ore jumate, un show de lumini si sunet. acustica salii insa a stricat totul . iar cand a iesit… nu a strigat nimeni dupa el . omu a venit, si-a facut numarul, si-a luat banii si a plecat.

si apoi, cand au plecat toti, da-i si cauta taxiu =)) distractia suprema, mai ceva ca la guetta =)) la world trade plaza nu avea nici o companie masini… la aviatorilor a sosit taxiu in 3 minute =))

eeehhh… zici sa ai pretentii de la bucurestiul asta infect =))

s-a mai stins o stea

incet, incet, stelele incep sa cada. astazi inca una a incetat sa mai straluceasca.

madalina manole, “fata cu parul de foc”, renumita pt slagarul “fata draga”, a decis sa-si puna capat zilelor, chiar in ziua in care implinea 43 ani, lasand in urma un sot indurerat si un copil de 1 an. numai ea stie motivele care au impins-o la extrema asta si pentru care s-a hotarat sa lase lumea in urma. se spune ca a avut curaj sa lase totul si sa plece. eu am alta parere vis-a-vis de oamenii care ajung in acest punct, dar poate ca ceva, acolo, in sinea ei, nu a mai putut sa lupte. nu e usor sa fii artist.. si poate ca toate s-au adunat in sufletul ei… nimeni nu poate sti.

incet, dar sigur, ni se duc valorile. pentru ca acestia sunt adevaratii interpreti romani, nu tzoapele si afonii care abuzeaza de rabdarea noastra si sunt promovati excesiv, nu manelistii care fenteaza statul si plata taxelor si impozitelor! ARTISTII ROMANI sunt o specie pe cale de disparitie, pe cand non-valorile se inmultesc mai rau ca ciupercile dupa ploaie. si bineinteles, cum se poarta pe la noi, or sa inceapa toti sa-si dea cu parerea ce si cum si de ce. presa de scandal o sa vuiasca zilele astea… fel si fel de scenarii, declaratii, etc. eu sunt de parere ca familia indureratata trebuie lasata in pace, in aceste momente atat de dificile, si sa fie ferita de rechinii din mass-media. NIMENI nu va intelege si nu va impartasi durerea lor, oricat de afectati si de rotunzi s-ar da.

Odihneasca-se in pace!

p.s. pentru cei care nu stiu, slagare se numeau hiturile, acum 20 ani.

liberty parade 2010

luna trecuta era un zvon, dar acum e oficial. LIBERTY PARADE 2010 va avea loc pe 24 iulie, pe liberty arena, adica pe plaja dintre venus si saturn.

anul trecut a fost ferry corsten. this year liberty parade proudly presents ABOVE AND BEYOND!

mai trebuie sa spun ca ABIA ASTEPT?!

let me sign

nush ce e cu mine, dar de 2 zile ascult intr-una o melodie. “let me sign” se cheama ea, e de pe un soundtrack (a trebuit sa mituiesc sa iau melodia asta, ca e bonus track =)) ) si e superba. e foarte… deep. nu e cine stie ce vocea, da e ok. nu stiu cine o canta, ca nu scrie, da nici nu ma omor sa o caut pe iutub. important e ca o am eu stocata pe hard si o pot asculta ori de cate ori mi se pune pata.

A mai cazut o stea…

Anca Parghel, cantareata de jazz cunoscuta tuturor pentru melodiile “Zamorena” si mai ales “Brasil”, a incetat din viata azi dimineata, la spitalul judetean din Timisoara.
Cantareata in varsta de 51 ani a fost internata joi seara cu diagnosticul “metastaza generalizata”. Se stie ca ea suferea de cancer ovarian, pentru care a suferit o interventie chirurgicala in Bucuresti si apoi a urmat un tratament in strainatate, tratament pentru care toti artistii romani s-au mobilizat si au strans suma de 50.000 euro necesara.
Tratamentul a fost in van, deoarece boala isi continua evolutia.
Femeia asta era un munte de optimism. Credea cu tarie ca se va vindeca, asa cum a facut-o si in urma cu cativa ani, cand a fost diagnosticata cu cancer la san. Desi se simtea rau, nu lasa sa se vada lucrul acesta si de pe patul de spital urca direct pe scena. Atata incredere si pofta de viata nu cred ca am mai vazut la un bolnav de cancer. De obicei oamenii se resemneaza si se deprima pe zi ce trece. Intr-un interviu difuzat astazi de ProTV, Anca Parghel era complet schimbata: slabita, obosita. Chiar si ea spunea ca se uita la icoana si ii cere lui Dumnezeu sa o ia, pentru ca nu mai poate.
A incetat sa mai cante una dintre cele mai bune voci feminine de pe scena muzicii jazz. God rest her soul in peace!

Si totusi… cat de mici suntem in fata mortii. E suficienta o clipa de neatentie pentru ca doi oameni, mama si fiu, sa aiba parte de o moarte napraznica. I-a luat pe amandoi, lasandu-i sa traiasca pe partenerii lor de viata. Acum, la o scara distanta de mine stau pe masa, intre 4 scanduri, 2 persoane. Si cel mai rau imi pare ca mi-au fost vecini si nici macar nu-i cunosteam. Nu tin minte sa le fi zis vreodata “buna ziua”. Desi nu imi sunt rude sau prieteni apropiati, ma trec fiori pe sina spinarii numai cand ma gandesc ce e in sufletul celor doi ramasi in viata: atat socul accidentului cat si faptul ca si-au pierdut fiul si sotia, respectiv sotul. Dumnezeu sa-i ierte!

Far away

I wanted
I wanted you to stay
‘Cause I needed
I need to hear you say
That I love you
I have loved you all along.

And I forgive you
For being away for far too long
So keep breathing
‘Cause I’m not leaving
Hold on to me and
Never let me go.
(Nickelback – Far away)

I don’t know why, dar versurile astea imi rasuna in minte. Mai ales ultima strofa.