People change

And so did he.
L-am vazut azi in statie la metrou si trebuie sa recunosc: m-am oprit din mers. Ma uitam fix la el si imi ziceam in gand: el sa fie, el sa nu fie? L-am recunoscut dupa adidasi. Sunt inconfundabili. Si mi-au ramas mie imprimati pe retina pentru ca aveau ceva rosu. Da, eram sigura. Era el.
Am mers mai departe, ca dor nu era sa ma postez acolo, in fata lui si sa-i zic: helau, aici sunt! In nici un caz. Ar fi fost o greseala imensa. Intamplarea a facut ca sa nimerim in acelasi vagon de metrou. Asa e cand stai in cartiere rau famate, gen Militari :-j si nu sunt metrouri noi. Trebuie sa circuli cu garniturile vechi de metrou, alea in care nu te poti plimba dintr-un vagon in altul. Sa revenim. Pentru prima data m-am bucurat ca era aglomerat. Am scapat neobservata.
S-a schimbat mult. Atat la infatisare, cat si la caracter. I-a ramas doar privirea patrunzatoare, critica si aroganta.
Cineva mi-a zis acum ceva timp: Never trust a peson that changes his/her mind like the summer wind changes direction. I didn’t listen…