film review: prometheus

cand eram mica mama imi spunea tot timpul sa stau cuminte si sa imi vad de treaba mea. sa nu imi bag nasul unde nu imi fierbe oala si mai ales sa nu ma bag in treburile oamenilor mari. se pare ca cei din filmul prometheus nu au avut parte de lectia asta cand au fost mici.

am ajuns sa vad acest film din pura intamplare. fusesem duminicala vot (mda, am pus si eu niste stampile pe acolo, sa nu zica lumea ca nu mi-am facut datoria civica :-j) si apoi am zis sa mergem la plaza sa bem ceva rece sau sa mancam o inghetata. si uite asa am ajuns la prometheus.

filmul nu e rau dar este strict pentru amatorii genului. este un SF e prima clasa, cu actiune ce se petrece la cateva zeci de ani de prezent, cu tehnologie de ultima ora si efecte speciale masive. nu va asteptati sa vedeti ceva gen transformers sau vreo pipitza cu tzatzele pe afara.

filmul este gandit ca un prequel al filmului alien, in care ne sunt prezentate circumstantele si modul in care a luat nastere „Alien”. o echipa de cercetatori descopera intr-o pestera din scotia o harta stelara identica cu cea intalnita la alte popoare ce au trait la sute de ani si mii de kilometi distanta si care nu ar fi avut cum sa comunice sau sa se inspire in vreun fel (harta era prezenta in picturile vechilor egipteni, ale mayasilor, druizilor, etc). echipa interpreteaza acel desen ca pe o invitatie de la stramosii omenirii, deoarece in toate picturile era prezent omul, asa cum il cunoastem noi azi, inchinandu-se unui alt om, insa cu mult mai inalt.

dupa 4 ani de staza, echipa este dusa pe planeta mentionata de strabuni de catre david, un android (nu OS-ul de la telefoane, ci robot cu infatisare umana) unde descopera o pestera ce ar putea fi leaganul rasei umane. si ma opresc aici, sperand ca v-am trezit suficient interesul pentru a vedea acest film, daca nu l-ati vazut inca.

filmul exceleaza la capitolul imagine/efecte speciale. ar fi fost culmea :)) sta bine si la capitolul sunet/coloana sonora si actori. incepand cu noomi rapace si terminand cu charlize theron, toti au prestatii decente si se ridica la standardele unei asemenea productii. intr-adevar, exista si scene la care poti spune „bah da mai da-o incolo de treaba” dar adu-ti aminte ca te uiti la un SF si nu la o comedie romantica.

ce am invatat din prometheus? ca niciodata, absolut niciodata, nu trebuie sa deranjezi civilizatiile stravechi si mai ales mortii. lasa oamenii sa isi vada de somnul lor de veci si nu ii trezi. totusi, privind dintr-un unghi filozofic, ajungem si noi la intrebarile lui Elizabeth, personajul principal al filmului: cine suntem si de unde venim? (stiu ca momentan sunt acceptate 2 variante – cea divina si cea a lui darwin – dar nu este niciodata tarziu sa avem in vedere si o a treia posibilitate). exista oare o rasa mai presus de noi, care ar detrona omul din varful lantului trofic? oare acolo, in infinitatea universului, chiar nu mai exista nimeni (uneori chiar stau si meditez la intrebarea asta, pentru ca mi se pare oarecum stupid ca noi sa fim singuri)? si daca mai exista cineva pe acolo (chiar si omuletii aia verzi cu cap in forma de spermatozoid, 1 ochi si 3 degete la mana) oare au o civilizatie mai avansata decat a noastra? vom avea vreodata tehnologia si fondurile necesare pentru a putea intreprinde o calatorie in afara sistemului nostru solar, o calatorie ce implica echipaj uman?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s