sa-mi bag

pwla si nimic altceva :|. de obicei nu vorbesc/scriu asa, dar de data asta am toate motivele.

am o cunostinta consultant financiar la una din firmele astea care fac asigurari de viata, pensii private… stiti voi… lipitori d-alea gen: asigurari, acte auto :-j. mai acu’ ceva timp, cand a fost cutremuru’ ala de la 10 dimineata (cica pe 13 ne paste altu, asa se zvoneste de 2 zile pe la Otv si alte publicatii de gen), m-am trezit cu mesaj de la astia ca mi s-a emis POLITA DE ASIGURARE.

STOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOP!

EU, propriu si personal, n-am solicitat niciodata NICI o polita de asigurare, ca am destule datorii pe luna si abia imi ajung banii de la un salariu la altu. sun consultantu si imi spune ca, citez „ti-am facut eu polita de asigurare pentru nush ce si bla bla”. whatever. ma gandeam eu ca nefiind semnatura mea pe hartoagele alea, nu e valabila. azi insa, surprize, surprize. mi-au dat iar astia mesaj cu codul de plata. HOPAAA! se ingroasa gluma. emailez consultantu. raspunsul vine ca un traznet, sa fac atac de corazon si nimic altceva in fata monitorului. polita mea e in jur de paispe milioane de lei vechi si tre sa platesc undeva in jur de 400 ron/trimestru. si pentru ce e? pentru internari, costuri chirurgicale, tratament la o clinica particulara. prostii d-astea :|. atunci eu pt ce plm mai platesc CAS la stat? pe baza adeverintei de salariu am gratuitate in toate spitalele de stat. nu imi trebuie mie clinici particulare. si asa is satula de doctori ca de otet :|. in fine. ideea e ca eu nu am de gand sa platesc nici un leu din polita curului 😐 si daca ma enerveaza mult, poate ne vedem la tribunal. cat mi-e ea de cunostinta apropiata. asa ceva nu se face. eu am specimen de semnatura la politie/banca si pot ORICAND sa demonstrez ca NU e iscalitura mea pe polita.

ceea ce ma deranjeaza nu e faptul ca tre’ sa dau bani, ci faptul ca m-a tratat ca pe un copil mic si prost, care nu e in stare sa gandeasca sau sa ia o decizie. ma ia cu valuri de caldura numai cand ma gandesc la chestia asta 😐 imi vine sa turbez de furie. m-a tratat ca pe o persoana handicapata. plm. am 22 ani 😐 am terminat o facultate, ma duce mintea. se bat managerii pe mine sa le tin locul iar respectivul m-a luat drept copil retardat. deja se gandeste la prelungirea politei. da ce plm sunt eu? colac de salvare in caz de „nu-mi fac planu’ luna asta, hai sa fac asigurari din oficiu la toti cunoscutii”.

in conditiile astea, paaaa incredere. data viitoare nu mai pupa nimic 😐

cele mai varza adaptari

in ultima vreme se fac adaptari dupa carti la greu. opere de baza ale autorilor clasici sau moderni sunt transpuse pe pelicula. unele sunt de la reusite la foarte reusite, de ex: Lord of the Rings (jos palaria), Harry Potter, Cronicile din Narnia, Slumdog Millionaire, Cold Mountain, Pacientul englez, Pe aripile vantului, The Reader, s.a.m.d, altele sunt incredibil de proaste, incat iti vine sa arunci DVD-ul si sa recitesti cartea.

eu am facut o lista.

8: Twilight – stiu, o sa-mi sara in cap toate fanele, dar filmul nu reprezinta nici a mia parte din cat de frumoasa este cartea. desi este unul din filmele preferate, nu se compara cu atmosfera si trairile din carte.

7: Wuthering heights – una din cartile mele de suflet transformata intr-un film destul de slab. pacat de ralph fiennes.

6: The count of Monte Cristo – ultima varianta de film, cea cu James Caviezel, e de toata jena. are si filmu asta un punct OK: Henry Cavill 😀

5: The three musketeers – asta a fost cartea de capatai a oricarui copil din generatia pre-90. aventura… multa aventura, umor, sarcasm. filmu e slabutz.

4: Love in teh time of Cholera – lasa DVD-u’. arunca-l la gunoi. pune mana si citeste.

3: Troy – bietu’ Homer. cred ca s-a rasucit in mormant cand a vazut ce au facut astia cu epopeile lui. nota 4 la capitolul istorie si hai, cu indulgenta, un 5 pentru imagine (avion pe cer… acum 3000 si ceva de ani??? sa fim seriosi). si tot nu trece. ca iese 4.50 =))

2. Angels and Demons – refuz sa cred ca dintr-un asemenea roman, care te tine cu sufletul la gura, poate sa iasa o asa mare porcarie de film :|. nume schimbate (pe camerlengo il chema CARLO VENTRESCA si nu PATRICK McKENNA!!!), cardinalii fumau inainte de conclav – poftim moralitate! -, proiectul „antimateria” era TOP SECRET, nu stia CERN-ul de existenta lui si lipseste un personaj cheie din derularea actiunii: MAX KOHLER! si cei 2 reporteri BBC, care la fel au rol destul de important.

1: THE DaVINCI CODE – si atat! cine stie cunoaste.

asa ca… decat sa pierdeti 2 ore din viata uitandu-va la astea, mai bine in alea 2 ore devorati 100 de pagini din cartile cu acelasi titlu.

it’s raining

mai ceva ca la englezi. 😐 de 1 luna ploo incontinuu, in fiecare zi. pana la 6 caldura mare, mon cher. 32-33-34 grade. dupa 6 vine potopu. tunete, fulgere si tot tacamul.

azi s-a nimerit sa fiu pe strada la prima rafala de ploaie. pfoai 😐 toata strada era numai apa si namol. si apa era fierbinte si jegoasa. si plina de rahat de caine 😐 ca asea e pe aici, pe la noi pe la tara. :-j

din ciclul: mare ti-e gradina doamne

a venit vara. caldura mare, mon cher. merg si eu sa-mi colorez umpic fata palida (i still run with the vampires 😉 ) si dau de prosti.

mare ti-e gradina doamne si tot mai multi iti sar parleazul! pitzipongeala se manifesta din greu la bazinele publice. de la poze peste poze (stai fata sa ma asez ashea… ba nu… stai ca stau ashea – a se citi intr-o rână, cu ochelarii Mucci luati din piata de la Obor si cu botul incordat- langa stalp, sprijinita stalp, calare pe stalp, eventual cu un gagiu cu abdomenul lucrat la sala si cu rozariu la gat – ma intreb daca au idee ce inseamna de fapt chestia aia pe care o poarta), care, vorba scumpului meu fratior: pui pariu ca astea-s poze de haifaiv?, trecem la „stai iubitule pe sezlong ca eu ma asez deasupra ta” si da-i cu pupaturi si desfacut costume de bae. in continuare avem: cocalari si printzese la greu (cu 3 kile de aur pe ele si pareo in stil „clona” – yep, alea cu banutzi, enervante pana la dumnezeu si inapoi), save the whales, tooooo hairy dudes si copchii tembeli.

concluzia: mai bine astept pana ma duc la mare… da nici acolo nu e mai breaza situatia.

vine vara

bine-mi pare, in gradina am o floare…

ba nu-mi pare bine! ca o sa se  imputa lumea, daca nu a inceput deja. o sa poarte sandale/slapi/papuci, dar de spalat pe picioruse… muma lui stefan cel mare. si gata, s-a dus vremea puloverelor pe gat… s-a dat lumea la tricouri si maieuri. si cand ridica bratu… apoi sa te tii nene. padure virgina (si nu, nu ma refer la barbati), balta si un miroooos… numai levantica si iasomie.

sa nu pomenim tricourile „barcelona”, „milan” si „real madrid”, cumparate de la taraba din europa/obor. da, da. alea din plastic, de se face sera sub ele. si in care oamenii, in special barbatii, put. DUHNESC. a hugo băs si christian dihor. a hoit. a ce vreti voi. ideea e ca put! si nu isi dau seama de asta. iar la toate astea adaugam tutun, vodka si, bomboana de pe coliva, parfum ieftin. combinatia ideala. la oamenii astia nu curge H2O??? n-au auzit de chestia aia cu proprietati magice, pe numele de scena „SAPUN”??? Gizas!

pana una alta, ma delectez cu o melodie si apoi cu un film. nu inainte sa fac al 3-lea dush pe ziua de azi.

the mood button

am si eu o intrebare. cam stupida, presupun, dar trebuie sa o exprim. „oamenii detin un mood button”??? adica… atunci cand il apasa isi schimba dispozitia in 2 milisecunde? si acest mood button are si un dispozitiv de google, adica sa caute cele mai stupide motive si situatii ca sa nu respecte o promisiune/aranjament/whatever?

daca stiti de unde se poate procura acest gadget, sa-mi spuneti si mie. ca data viitoare cand sunt intrebata daca ies in club/oras sa spun si eu ca nu mai ies (cand taxiul e deja in drum spre mine), ca nu mai am chef (asta bineinteles dupa ce mi-am aplicat 4 culori de fard si 3 feluri de rimel pe la ochi si cand toti ceilalti sunt deja imbracati si incaltati, pe picior de plecare) sau ca nu sunt acasa (iar eu zac in fata notebook-ului, cu ochii lipiti de ecran si fixati pe muschii vreunuia din vreun film de actiune sau pe mutra frumoasa altuia de printr-un film romantic, cu messengerul setat pe busy/invisible si cu casuta deselectata la „enable alerts sounds” ).

that should be fun. sa vad lume agitandu-se, tipand in taxiu, spunandu-i taximetristului „schimbare de plan. mergem in locul Y. trebuia sa mergem in locul X, da nu avem suficient personal sa ne manifestam”, sa umble din loc in loc s.a.m.d.

and why am i writing this??? because I AM ANGRY!!! and MAD!!!

si acum… moment de relaxare. o repriza de „midnight sun”.

mare ti-e gradina, doamne!

si tot mai multi sar gardul!!!

zis sa treaca Pastele inainte sa ma apuc sa scriu asta, pentru ca nu avea rost sa stric farmecul unei asemenea sarbatori cu ganduri rele si urate. ca in fond si la urma urmei, se presupune ca asta trebuie sa insemne postul si abstinenta de 40 zile, nu? penitenta (impropriu spus), drumul spre iertarea pacatelor si etc.

numai ca ce mi-a fost dat sa vad vineri si sambata intrece orice imaginatie. vineri seara, mai mult tarata de maica-mea, mi-am afisat si eu fizicul in curtea bisericii, la denia mare. imbracata relativ normal, in blugi, tricou si hanorac. ca doar nu te duci acolo sa faci parada modei. ei bine, unele don’soare nu prea au inteles notiunea si sensul cuvantului „biserica”, unde toti sunt egali in fata lui Dumnezeu si unde trebuie sa fii umil si etc. ridicandu-mi ochii din lumanarea mea am vazut vreo 2 pitzipoance sosite la slujba ca la bamboo. covrigi de aur in urechi, 7 randuri de lanturi la gat, modele, forme si gramaje diferite, inele pe toate deshtele, chiar si 2 pe alocuri, pantofi cu toc, colanti cu sclipici si paete, tricou cu vedere la buric sunci, unghii de acril si par ars cu placa. la acestea se adauga cele 7 straturi de machiaj tencuiala de pe fata, ochii conturati cu tus, sprancene arcuite cu creionul si boticul dat cu tot tubul de gloss, lasand in urma o dara a ceea ce se voia a fi Chanel no. 5, dar cred ca mai degraba era un fel de Canalu’ numarul cinci. mai inainte mai zarisem inca 2 specimene din aceeasi rasa. si sa vezi chestie: se cunosteau!!! nu stiu de ce ma mira… sincer.

sa trecem peste pitzipoance, cocalari si paparude, ca era curtea plina de asa ceva. am remarcat in schimb rautatea romanilor si indiferenta lor. l-am vazut pe vecinul meu, care inainte de mos nicolae si-a pierdut si sotia si copilul intr-un accident de masina, el fiind pe bancheta din spate. impartea lumanari aprinse si mai mult se ruga de oameni sa primeasca lumina. putini au fost cei care au luat lumanarile. in momentele alea mi-a venit sa plang. imi tiuiau in creieri zgomotele claxoanelor din ziua inmormantarii. m-am cutremurat si n-am putut sa imi opresc un gand rautacios. bineinteles ca la flori a fost balamuc, toate babele impingandu-se sa ia ditamai bratu ca sa „le puna la pomi la radacina”. io stiam ca se pun pe la icoane, nicidecum la POMI! da in fine. am facut si eu rost de 1 si am pus-o sub perna, in spiritul traditiei. am visat ca ma programam la examenul auto, nicidecum vreun popescu sau ionescu sau … ma abtin sa dau alt nume =)).

balamucul de vineri a fost mic copil pe langa CIRCUL de sambata seara. aglomeratie mare in biserica, la luat lumina, ca mai apoi sa iasa toti in curte. dar bomboana de pe coliva civilizatiei bucurestene a fost in momentul in care s-au pus la bataie pachetele cu paine sfintita. tipete, urlete, bataie, politie, salvare. nu mi-a venit sa cred!!! pana si la tara oamenii sunt mai CIVILIZATI!!! dar ce sa stim noi, bucurestenii, ce e aia ordine si disciplina. noua ne trebuie politie sa ne dea amenzi si in noaptea de inviere, pentru ca ne comportam ca niste animale. la toate colturile de strada gramezi de coji de seminte si mucuri de tigari; oameni lasati fara telefoane chiar in curtea bisericii.

si atunci de ce va mai mira ca strainii ne vorbesc tot timpul de rau?